Incercari si probe la croitor

Acordul dintre hainele si activitatile oamenilor este la fel de rar intalnit. Sa ne amintim uniforma cu pantaloni rosii purtata de francezi in Primul Razboi Mondial, care semnala de departe inamicului prezenta lor. Daca am admite ca functia primordiala a vesmantului ar fi asigurarea securitatii si a confortului, daca am admite afirmatiile oamenilor (carora le place sa dea explicatii rationale faptelor lor), dupa care hainele ar avea un rol pur utilitar, ar ramane de neinteles schimbarile permanente ale modei, ale siluetei.  Scopul ei era pur stiintific, dar astfel s-au putut stabili cateva tipuri principale pentru marea productie. Operatiile au devenit mai simple la inceputul secolului nostru, o data cu inventarea metrului-panglica. Elegantele din urma cu cateva secole comandau manechine care aveau exact talia lor, evitand in acest fel ore si ore de incercari si probe la croitor.

 Printii obisnuiau sa faca apropiatilor lor cadouri, tesaturi sau haine confectionate pe cheltuiala lor. De exemplu, Ludovic al Xl-lea a cumparat de doua ori velur pentru a oferi rochii cumnatelor sale, „pentru ca domnisoarele de Savoia n-au gasit destul de frumos primul velur".   insa baroc nu contine aceeasi idee ca bizar ori fantast. Un om poate fi baroc fara a fi bizar; bizarul e diferit de ceilalti; fantastul e inegal, fara a fi brusc - el difera mai putin de ceilalti decat de el insusi. Analogia pe care ne-o ofera dictionarul Larrouse aduce inca o nuanta: ,JDe un neasteptat care socheaza: remarca baroca; costum baroc; stil baroc."

In Europa el este ambalat fara denumire, dar acest anonimat a transformat polemica in publicitate. Paloma Picasso a realizat flaconul parfumului Amfora cu parfum inspirandu-se din vasele antice in care erau arse diferite substante pentru ritualuri religioase. El este realizat din n. In satinata si se sprijina pe un trepied din aur. Creatorul Kenzo a realizat la imului sau un parfum al carui flacon are forma unui turban invelit in frunze. Dar modele trec, iar ceea ce este esential ramane. Exista cate o piesa, cate un element coloristic sau cate un croi care dau o nota aparte. De exemplu in Alba si in Sibiu femeile poarta palarie, piesa ce nu apare niciodata in Moldova sau in Muntenia. Barbatii sibieni sunt recunoscuti imediat dupa palaria mica numita colop. Argesencele sunt recunoscute dupa voal, iar moldovencele dupa cataveici.

Astfel ca in fiecare an se realizeaza un top al prostului gust vestimentar. in 1993, titlul de cea mai prost imbracata i-a revenit actritei Glenn Close, caracterizata ca „tocmai buna pentru Aleea Cosmarurilor". Locul al doilea i-a revenit Juliei Roberts, care parea „o mireasa desculta", iar locul al treilea Dianei Ross, care parea doar „o fatuca aducand a martianca". Pot fi citate pentru exemplificare filmele Si fluturii sunt liberi, 1973, de M. Katselas, cu Goldie Hawn, si in numele tatalui de Jim Sheridan, cu Daniel Day-Lewis.Noile orientari ale tineretului se fac simtite si in moda, si chiar in haute couture. Astfel, miscarea punk a adus o noua podoaba, de care adeptii ei nu se despart niciodata: acul de siguranta. 

Tinerele fete africane

Aceste periodice de forma unor mici caiete aveau deja cuprinsul unei reviste pentru femei de astazi: actualitati, mondenitati, noutati romanesti, poezii si cantece, comentariul planselor ce nu infatisau doar toalete feminine, ci si bijuterii, palarii, cateodata piese de mobilier. in perioada celui de-al Doilea Imperiu s-a generalizat prezentarea pe aceeasi plansa a fetei si a spatelui modelului, prin Mode illustree (care a aparut intre 1860-1937).  Romanii nu-si acopereau capul decat atunci cand ploua, cu o gluga, sau atunci cand soarele era prea puternic, cu o palarie cu boruri largi. Semnele distinctive ale elegantelor erau evantaiul si umbrela, care le erau tinute de sclave. Bijuteriile romanilor aveau o infinita varietate. in perioada republicana s-a ingaduit doar un inel, folosit si ca sigiliu, dar in perioada imperiala s-au purtat inele de mare valoare, pe toate degetele.

Din acest moment schimbarile modei nu vor mai fi dictate doar de gusturile unei mici parti a claselor instarite, ci si de acelea ale artizanilor inventivi, care, ghicind inclinatiile clientelei lor, vor sti sa se serveasca de manechinele-vedeta pentru a vinde inventiile modei pariziene si altora. Aceasta miscare a supravietuit transformarilor societatii de dupa Revolutia franceza, iar haute couture pariziana a cules roadele ei in a doua jumatate a secolului al XlX-lea.  El a simtit ca toaletele fastuoase pe care Casa Worth continua sa le propuna bogatelor sale cliente din intreaga lume nu mai corespundeau gusturilor femeii moderne. Sensibil la aceasta schimbare de atmosfera, Paul Poiret si-a deschis propria casa de moda la sfarsitul anului 1904.

A imbracat-o pe Yvette Horner pentru spectacolul Cazinoului din Paris si pe Madonna pentru turneul mondial Blond Ambition World Tour '90. De asemenea, in octombrie 1994 Madonna a imbracat o rochie de mireasa creata de el, cu ocazia prezentarii de moda primavara-vara 1995 de la Paris.  Si nimeni nu a putut releva utilitatea unor asemenea urechi (aici putem doar sa repetam una dintre glumele absurde ale copiilor: "Elefantii au urechi mari doar pentru a zbura din floare-n floare!"). Astazi nu mai sunt la moda urechile lungi, ci doar cerceii de dimensiuni exagerate...Stim totodata ca in unele triburi africane tinerele fete erau obligate sa poarte in jurul gatului niste inele al caror numar crestea o data cu varsta. 

Astfel, Donna Karan le aplica pe pantaloni, Yves Saint Laurent pe rochiile de lana pura, Isaac Mizrahi pe toaletele de satin, iar Laura Whitcomb a fost singura stilista care a avut licenta pentru folosirea florii stilizate a firmei Adidas.in urma cu douazeci si cinci de ani, pantofii de sport au suferit, de asemenea, o adevarata revolutie.  Pe sub fustele lor lungi, femeile n-au purtat nici macar pantaloni de lenjerie pana la sfarsitul secolului al XlX-lea, iar gestul Catherinei de Medicis de a-si pune calegons pentru calarie a fost calificat imediat drept reprobabil. Doar cateva aventuriere au indraznit sa poarte haine barbatesti. Au fost capricii de femei imprudente, caci majoritatea barbatilor, ca si pictorul Eugene Delacroix, de altfel, considerau ca „pantalonul feminin este o insulta directa la drepturile barbatilor".

Un vesmant impus de moda

Dar cui se datoreaza aceasta ascensiune a culorii albastre? Progreselor chimiei sau schimbarilor din simbolistica europeana? Se pare, totusi, ca modificarile simbolice si ideologice au precedat progresele chimice si tehnice. La inceputul secolului al Xll-lea, Fecioara Mana incepe sa fie reprezentata imbracata in albastru. A plecat in Scandinavia, unde a devenit medicul regelui Frederic I. Datorita „leacurilor" periculoase pe care le-a preparat acolo, a fost expulzat din Suedia si incarcerat in Danemarca. A murit in 1734, lasand amintirea unui chimist abil, dar lipsit de scrupule si avid de castig. Interesant este insa ca proasta reputatie a lui Dippel s-a transferat asupra acestei culori, banuita a fi toxica.

Atunci cand auzea de o rivala, Isabella dadea imediat ordin unui om de incredere sa o tina la curent cu toate detaliile, cu toate intiativele acestei rivale in materie de moda si de eleganta. Asa a procedat cu sora sa Beatrice, pe care a spionat-o pana la moarte, cu viitoarea sa cumnata Lucretia Borgia si cu nepoata sa Renee de France. Daca femeile destul de bogate pentru a-si putea cumpara haine cu marca unei case celebre au fost dintotdeauna putine, un public mult mai numeros se inspira din propunerile facute prin aceste modele. Revistele de moda propagau aceste propuneri, iar industria de confectii copia unele initiative ale caselor de moda cu un mic decalaj de timp. 

 Mugler se explica: „Visam sa merg la Moscova de ani de zile; timp de zece ani am colectionat reviste sovietice; aceste statui uriase sunt, desigur, primare, dar mie imi plac - sunt realizate din materiale foarte bune." Se imprieteneste cu creatorul rus Slava Zaitsev, iar in 1990 este invitat de catre Ministerul Afacerilor Externe sovietic sa-si prezinte colectiile si sa prezideze alegerea Super-Modelului URSS '90, in cadrul unui concurs la care au participat 2.000 de candidate.  Ca sa nu mai vorbim de forta magica a costumului: intr-o poveste a lui Andersen, Eliza impleteste unsprezece camasi pentru a-i transforma pe fratii ei din lebede in oameni. In acest capitol vom incerca sa vedem cum marcheaza costumul (care in unele cazuri poate sa fie o veritabila uniforma, aleasa fie din ratiuni practice, fie din motive ideologice, sau doar un vesmant impus de moda unui anumit grup) diferentele de varsta si de clasa sociala.

 Ceea ce se intampla mai demult cu hainele sfintilor se intampla astazi cu hainele starurilor... Admiratorii mai pasnici se multumesc sa poarte tricouri cu numele sau chipul preferatului lor sau sa se imbrace asemenea lui. Amintim doar haina de piele neagra care a devenit o veritabila uniforma pentru generatii intregi de tineri dezorientati si angoasati dupa ce James Dean a purtat-o in filmul Rebel fara cauza (1955). Pot fi citate pentru exemplificare filmele Si fluturii sunt liberi, 1973, de M. Katselas, cu Goldie Hawn, si in numele tatalui de Jim Sheridan, cu Daniel Day-Lewis.Noile orientari ale tineretului se fac simtite si in moda, si chiar in haute couture. Astfel, miscarea punk a adus o noua podoaba, de care adeptii ei nu se despart niciodata: acul de siguranta. 

Femeia incepea sa observe

 Pentru reducerea mainii de lucru, oile sunt lasate libere, fiind supravegheate de pastori calare. Bineinteles ca tot procesul tehnologic a avansat, de la dezinfectare si spalare pana la modul in care se tunde lana. Masinile sunt eficiente, dar mai exista si muncitori experimentati care pot tunde pana la doua sute de oi pe zi.   Aici, intre cei patru pereti proprii, femeia casatorita se putea imbraca elegant. Ateniencele doreau sa fie atragatoare si gratioase in fata sotilor lor, care stateau foarte rar acasa si care isi satisfaceau placerile mai mult in afara familiei. Parul grecilor era tuns scurt; doar tinerii eleganti il purtau foarte lung. Barba, taiata scurt sau oval, mai scurta la atenieni decat la spartani, a disparut pe la sfarsitul secolului al IV-lea i.H.

Un alt element al costumului masculin, remarcat mai inainte, era partea de jos a pantalonilor, facuta dintr-o tesatura cu ochiuri. Aceasta parte s-a transformat ulterior in bine cunoscutii ciorapi. Ciorapul tricotat se raspandeste in Europa la inceputul secolului al XVI-lea. Pentru ciorapii barbatesti mai eleganti se folosea o matase groasa, iar pentru femei, care isi prindeau ciorapii sub genunchi cu o jartiera, s-au facut, cel putin in secolul al XVIII-lea, plase de matase de o finete ce concura finetea plaselor de paianjen.  Femeia incepea sa observe ceea ce se intampla in restul lumii. Femina, prima revista a femeilor, a inceput sa publice articole de informatie alaturi de rubricile traditionale despre „actritele noastre la ele acasa" sau despre „cum sa pictam un evantai".Paul Poiret (1879-1944), modistul care a avut meritul de a crea la inceputul secolului nostru silueta femeii moderne, s-a format la scoala lui Jacques Doucet (1853-1929), unul din cei mai mari reprezentanti ai stilului femeia-floa- re si mare amator de arta, apoi la scoala lui Worth.

Nasturii mai erau folositi drept piese de orfevrarie, fiind cusuti pe haine ca ornamente. Puteau fi si simpli, confectionati din lemn acoperit cu stofa. in secolele al XVI-lea si al XVII-lea nasturii au jucat un rol decorativ pe rochiile femeilor. Pourpoint-urile masculine erau inchise de la guler pana in talie prin nasturi desi.  Legea ar trebui sa fie facuta invers, ca rosul inchis si bijuteriile de aur si argint sa fie interzise tuturor oamenilor, in afara de mascarici si de curteni." Iar Sully era de parere ca stofele de matase trebuie interzise tuturor, „cu exceptia fetelor de placeri si a mascaricilor, conduitei carora nu trebuie sa-i facem onoarea de a-i da vreo atentie."

Aici se incadreaza, de exemplu, oficiantul unei ceremonii religioase sau suveranul ce poarta insemnele puterii sale. Important de subliniat este faptul ca aceste uniforme tipice se regasesc in toate societatile.Faraonii egipteni sunt reprezentati purtand podoabe speciale: pschent-u\, acoperamant inalt ce reunea coroanele alba si rosie ale Egiptului de Jos si de Sus, barba falsa si monumentalele acoperaminte de razboi, despre care nu stim daca au fost purtate vreodata (poate doar in ocazii exceptionale) sau daca sunt doar niste embleme simbolice pe morminte. Acest demers e vizibil si astazi, purtarea voalului fiind expresia unui sentiment anti-occi- dental, dorinta intoarcerii la propriile valori in momentul in care valorile noastre nu mai sunt considerate universale. Daca la inceputul secolului voalul a fost un simbol revolutionar, el ramane si azi un semn de provocare. La fel stau lucrurile si in Europa. in Franta, scolile se lupta cu refuzul tinerelor musulmane de a se dezveli in sala de clasa.

Silueta unisex

Defectul acestor fibre este ca sunt foarte sensibile la caldura, iar problema vopsirii lor a fost rezolvata abia in zilele noastre. In lume, fibrele sintetice sunt mai putin folosite decat fibrele naturale, dar tendinta lor este de a se extinde, ele constituind o solutie posibila pentru problemele vestimentare ale unei lumi in expansiune.   Diesbach n-a inteles nimic: in loc de rosul asteptat a obtinut un albastru magnific. Dippel, insa; chimist mai bun si om de afaceri versat, a priceput imediat ca ar putea scoate bani frumosi din aceasta descoperire. Refuzand sa dezvaluie secretul de fabricatie, timp de zece ani a facut avere comercializand noua culoare, careia i-a dat numele de albastru de Berlin. Click aici

Revolutia franceza abolise organizarea traditionala a meseriilor, iar revolutia industriala a intarit aceasta stare de lucruri. Multe dintre meseriile ce priveau moda au fost incredintate femeilor. Tehnica din prima jumatate a secolului al XlX-lea era rafinata: rochiile de bumbac sau de muselina erau incretite in mod delicat, timp de cincizeci de ani croielile au fost paspoalate, iar broderia in alb cunostea epoca ei de aur. Dupa Primul Razboi Mondial s-a nascut miscarea naturista, care preconizeaza renuntarea la haine, considerate a fi semnul vizibil al ipocriziei relatiilor sociale. Se considera ca, in contact cu natura, omul gol se simte eliberat de constrangerile din viata oraselor, care apasa asupra comportamentului sau.

Contemporanii nostri nu mai sunt atrasi de silueta unisex, de jocul masculin-feminin, de agresivitatea formelor si a culorilor, ci sunt din nou fascinati de povestile cu zane, de istoriile cu printese sau de rochiile de bal. Desi femeia de astazi, grabita sa aiba succes in cariera, in dragoste si in viata, nu mai are timp sa-si ingaduie reverii ce se dovedesc putin functionale in domeniul vesmantului, poate ca totusi romantismul va invinge. Acest costum are o logica vizand domeniul biologicului: intre corpul uman si haine se creeaza o pelicula de lichid sudoripar care fereste organismul de deshidratare. Si tot pentru a se adapta climatului, mai exact pentru a nu se afunda in zapada, cei din indepartata Canada pasesc pe niste talpici asemanatoare unor rachete de tenis de camp.

Palarii si alte accesorii

 Aceasta masina simpla e folosita si azi; Gandhi o recomanda discipolilor sai, din motive ideologice. in Europa ea nu a ajuns imediat. Abia prin secolul al XlII-lea gasim urmele unui instrument asemanator, in Germania. Acesta a fost imbunatatit apoi, in secolul al XV-lea sau la inceputul secolului al XVI-lea, prin adaugarea unei aripioare pe bobina fusului, ceea a facut ca toarcerea si infasurarea firului sa poata avea loc deodata.  Doar la tara si in timpul calatoriilor isi puneau palarie.

Cele mai cunoscute piese de acoperamant masculine sunt pilos, o caciula inalta care avea de multe ori un cozoroc si care era decorata in diverse feluri, si pilidon (un pilos mai mic), o caciula de lana sau fetru pe care batranii o purtau si noaptea. Pilidon fara cozoroc si ornamente era caciula tipica a sclavilor si a muncitorilor; un atenian din clasele superioare n-ar fi iesit niciodata cu o asemenea caciula pe strada, caci tuturor li s-ar fi parut ca face o gluma sau ca urmareste cine stie ce scopuri.

 insa in timp aceasta limita a fost ridicata de mai multe ori. Fripiers revindeau si numeroase haine provenite din casele mari. Valetii aveau sarcina de a vinde periodic hainele demodate sau uzate ale stapanilor lor. Cameristele desfaceau rochiile si vindeau in diferite locuri bucatelele de stofa, pentru a nu-si expune stapana neplacerii de a-si recunoaste toaletele pe o alta femeie. Acesta este motivul pentru care colectiile vestimentare actuale nu sunt bogate in costume oficiale ale marilor personaje. Dar supunerea pasiva la necesitate si acceptarea traditiilor nu pot constitui o atitudine generala intr-o lume care evolueaza si in care multiplicarea schimburilor permite pentru prima data in istoria omenirii o posibilitate de alegere. Unii au gasit solutia problemelor puse de costum in suprimarea acestuia. 

In anul 1993 firma Guer- lain a lansat pe piata parfumurile din gama Petit, care constau intr-un amestec savant de parfumuri extrase din flori naturale si de arome de fructe. Astfel ca multe mame folosesc acum... bebe-parfumul. Iar persoanele care calatoresc in Paris cu metroul au observat si ele ceva ciudat: in urma unor studii efectuate de un grup de cercetatori de la Sorbona, vechiul parfum ce era pulverizat in fiecare dimineata in reteaua subterana a acestui mijloc de transport a fost inlocuit in 1994 cu un nou parfum. Nu putem sa nu vorbim si despre costumul diferentiat purtat de catre calugari. De exemplu budistii din secolele al IV-lea si al III-lea i.H. purtau un fel de sort facut din bucati vechi de panza, iar daca primeau o bucata noua trebuia sa si-o picteze in culori cat mai putin placute. Mai tarziu a aparut un vesmant propriu calugarilor, confectionat din trei bucati de panza de culoare brun-galbuie.

Pe plaja se purta o tinuta de oras in culori deschise, din tesatura usoara, cu manusi, cu voaleta si umbrela, pentru a proteja de soare un ten ce trebuia sa ramana alb. Conceptia costumului de plaja protector a rezistat pana catre 1925, dar costumul de baie si-a pierdut treptat amploarea.  Hainele atribuite fiecarui sex au primit o valoare simbolica, jucandu-si rolul lor in istoria cuplului. Pantalonii au devenit haina specifica a barbatilor, si deci emblema autoritatii si a autonomiei masculine. Totusi, indraznete ca George Sand sau Marlene Dietrich n-au ezitat sa poarte pantaloni. Faptul ca o femeie purta haine masculine era considerat o greseala foarte grava; acesta a fost chiar unul dintre capetele de acuzare in procesul Ioanei D'Arc.

Hainele - suntem sau nu de acord cu trendul lor?

 Se pare ca tesatorii evrei s-au instalat acolo inca din secolul al Xl-lea. in 1153 si 1166, Lucca a semnat acorduri comerciale cuGenova, de ale carei galere avea nevoie pentru transportul de marfuri. De atunci matasurile de Lucca sunt atestate in Champagne. Ele mai purtau chiton, haina ce purta numele inului din care era fabricata. Aceasta era un dreptunghi foarte mare, de inaltimea corpului, inchis in cilindru prin- tr-o cusatura laterala sau plisat vertical. Putea forma un fel de maneci, prin fixarea deasupra bratului a extremitatii superioare a tesaturii, cu ajutorul nasturilor sau al unor mici agrafe.

De ce evolueaza moda?

Calugarii erau tunsi, iar laicii purtau parul pana sub urechi. Femeile maritate isi acopereau parul cu o bucata de in alb ce le ascundea urechile, sub care era prinsa o bucata de panza gofrata. Pentru cunoasterea conditiilor de fabricatie a hainelor din secolul al XlII-lea dispunem de o culegere despre comunitatile meseriasilor parizieni (acestea s-au numit mai tarziu bresle), facuta intre anii 1261-1268 la ordinul lui Etienne Boileau. Noua legislatie facea ca pretul de vanzare al acestora sa creasca din ce in ce mai mult. in sfarsit, haute couture a refuzat sa lucreze in acord cu industria pret-a-porter-ului. Desi dupa razboi s-au organizat chiar si colectii de pret-a-porter, haute couture dorea sa ramana fixata in atitudinea ei traditionala: ea se adresa unei clientele apartinand claselor mai instarite, neoferind nimic acelui val de tinerete din anii '60, datorat natalitatii crescande de dupa razboi, care cerea un costum adaptat propriului stil de viata. 

 Daca ar fi doar asta, ar fi ingrozitor. An dupa an, eu ma intere- w mai mult de stil decat de moda. Pentru stil moda este ca o vitamina. Ea stimuleaza. insa exista si riscul unei doze prea mari, care poate distruge echilibrul personalitatii dumneavoastra. Acest lucru este valabil pentru croitor, pre- i itm si pentru femeia care poarta aceste rochii. Modele se ofilesc repede. Lantisoare de aur, coliere de perle, brose, bratari purtate pe brat, pe antebrat, la incheietura mainii, completeaza distinsa prezenta a femeii indiene. Nu se poate sa nu amintim inelul cu oglinda pentru degetul mare de la picior, oferit de catre barbat viitoarei sale mirese, sau inelul ori butonul de metal prins in nara stanga a femeilor casatorite.

Fie ca suntem, fie ca nu suntem de acord cu toate acestea, trebuie sa-i recunoastem vesmantului doua finalitati: aceea de acoperi pentru a proteja pudoarea si aceea de a exprima o opinie. Pudoarea a fost dintotdeauna obsesia religiilor. in Evul Mediu, de exemplu, distanta tolerata de Biserica intre barbie si punctul cel mai de jos al decol- teului era de 15 centimetri.  De fapt fiecare incearca sa dea despre sine imaginea cea mai favorabila. Caci, asa cum spunea Lucian Blaga, „exista multi oameni care traiesc din si prin ideea pe care semenii si-o fac despre ei". Ceea ce poate fi, forma optima a lipsei de personalitate", mai ales atunci cand te imbraci doar dupa asigurarile publicitare.